Imi e dor sa zambesc doar sincer, asa cum o faceam cand eram copil…
Imi e dor sa iubesc cu toata inima…
Imi e dor de persoane care au insemnat enorm pentru mine, chiar daca si acum vorbim. Imi e dor sa le simt aproape cum le simteam candva…
Imi e dor de zilele de vara, cand ieseam la aer, in parc, singura, doar cu o carte buna si aparatul de fotografiat…
Imi e dor de eu din trecut, imi e dor sa ma iubesc asa cum sunt, iar apoi sa ma urasc pana in maduva oaselor…
Imi e dor de iesirile afara, in fata blocului sau in scara…
Imi e dor de gustul dudelor culese in drum spre casa, venind de la scoala…
Imi e dor de povestile nebune inventate in diminetile de septembrie, cand ne urmareau „umbrele”…
Imi e dor de leagane…
Imi e dor de zilele de nastere petrecute la bunica, cu familia, pe vremea cand toti ne intelegeam…
Imi e dor de supa de la gradinita…
Imi e dor de serile cand aveam timp sa stau sa privesc cerul, la geam, in care admirma stele si tot neantul de un albrastru inchis sublim…
Imi e dor de zecile de ochi pe care i-am privit…
Imi e dor de viziunea inocenta de alta data…
Imi e dor sa ma bucur din toata inima, doar pentru ca vad fericirea altora…
Imi e dor sa ma tem de iubire…
Imi e dor sa nu judec o carte dupa coperti, sa nu mai cred in aparente… Imi e dor sa descopar fiecare suflet, fara sa fiu precauta…
Imi e dor de oamenii care m-au facut azi ceea ce sunt…
Imi e dor sa ma simt confortabila cu cei carora acum ma tem sa le dau mesaj…
Imi e dor de momentele in care acel „ce mai faci” nu imi ridica atatea intrebari…
Imi e dor sa consider ceva normal iubirea adevarata intre doua persoane…
Imi e dor sa cred in happy end-uri…
Imi e dor sa cred in spusele tuturor…
Imi e dor de acea naivitate inocenta, ce candva ma caracteriza…
Imi e dor sa rad cand ma uit printre poze…
Imi e dor de toate discutiile pe care le aveam inainte, imi e dor sa gasesc oameni cu suflet, imi e dor sa gasesc prietenii care sa cred ca vor fi pe viata…
Imi e dor de mirosul de paine calda…
Imi e dor de un lac si o mie de sentimente traite acolo in doar o zi…
Imi e dor de toate cartile care mi-au marcat existenta…
Imi e dor de zilele in care ieseam la picnic, jucam remi si carti pana seara…
Imi e dor de perioara in care cea mai mare dorinta a mea era sa vad un licurici…
Imi e dor de revistele pe care le adoram cand eram mica, care aveau postere cu vedetele mele preferate…
Imi e dor de zilele in care n-aveam nevoie de telefon pentru a mentine legatura cu cineva…
Imi e dor de vremurile in care nu-mi pasa cum ma vad ceilalti…
Imi e dor…
Acest articol e dedicat tuturor lucrurilor de care imi e dor…
Și mie îmi e dor, de ce îți este ție dor…
ApreciazăApreciat de 1 persoană